Proiectul „Romania Sinergica” 2118 – Introducere

Orice imagine, oricit de complexa, are o origine, un punct de la care pleaca. Chiar daca ai tabloul final complet in minte, trebuie sa alegi un punct pe pinza alba unde incepi pentru a transpune imaginea din spatiul mental  in spatiul real. Pe de alta parte, pe o foaie alba orice punct poate parea o idee buna, tocmai pentru ca este un inceput si oamenii care te privesc iti acorda premiza de buna credinta si competenta cind le spui ce ai in minte si le ceri sa te lase sa zugravesti viata lor. Abia mai tirziu cind imaginea prinde contur incep oamenii sa isi puna intrebari, la inceput cei educati apoi si cei mai naivi: de ce imaginea de pe pinza nu seamana deloc cu cea din mintea lor? E momentul in care imaginatia se confrunta cu realitatea, e punctul in care ne trezim la realitate.

Atunci cind omul din noi se trezeste, este necesar fie sa aleaga o anumita soarta pentru sine, fie sa se intoarca in adormire si sa lase pe altii sa aleaga pentru el, e insa decizia lui si nu mai poate spune „nu am stiut unde ma aflu”. Daca decide sa isi croiasca liber un drum, inainte de primul pas, omul trebuie sa raspunda la o serie de intrebari: „Unde sintem?”, ” Cum am ajuns aici?” si mai ales „Unde vrem sa ajungem?”

Foarte multi romani sint treziti brutal astazi din somul ratiunii in care s-au adincit in deceniile scurse de la Revolutia din 1989 si se intreaba „unde sint” si „cum am ajuns aici?”.

Cu raspunsul la aceste intrebari putem sa determinam si punctul din care vom incepem sa creionam proiectul pe care il propunem. Satisfacem astfel o necesitate imperioasa a omului caruia ne adresam si in acelasi timp avem un punct de plecare simplu si bine justificat. Putem apoi introduce planul complex de actiune care sa ofere raspunsul la ultima si cea mai importanta intrebare „unde vrem sa ajungem?”. Raspunsul la aceasta intrebare este „in tara visurilor noastre, in tara pe care romanii o vor construi impreuna in urmatorii 100 de ani pornind de la semintele pe care le vom planta acum!”

Dorim nu doar sa propunem un proiect de tara usor de inteles de mare majoritatea a celor care il privesc, ci sa oferim si o foaie de parcurs care sa ne motiveze si sa ne dea incredere ca putem realiza acest proiect daca ne investim efortul, cu buna credinta si competenta, pentru o perioada bine determinata de timp.

Primul test pentru proiectul nostru va fi asadar ca omul caruia ne adresam sa raspunda afirmativ la doua intrebari:

1. Este imaginea de tara pe care o propunem noi atragatoare pentru tine? Este Romania imaginata de noi o tara in care sa iti doresti sa traiesti?
2. Crezi ca impreuna, tu si cu mine, noi ca natiune, putem realiza acest proiect in urmatorii 2-3 ani?

Eu cred ca da! Sper ca si tu te vei molipsi de increderea noastra.

1.1 Unde sintem?

Sintem in anul 2018, la 100 de ani de la unirea care a dat nastere Romaniei Mari. Sintem o tara membra in Uniunea Europeana cel mai important proiect politic si economic al lumii de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Chiar daca a fost mutilata de rusi, Romania este inca mare. Chiar daca Uniunea Europeana este contestata, facem inca parte din Europa. In afara acestor vesti bune, situatia este foarte grava, ne aflam in mijlocul unui nou tip de razboi, razboiul memetic, care se duce aproape exclusiv in mintile oamenilor si care e pe cale sa distruga increderea in democratie si in unitatea Europeana.

O fantoma bintuie Europa si erodeaza ca un nor toxic fibra crestin-umanista din care sint tesute democratiile occidentale, este fantoma totalitarismului marxist care a iesit de sub ruinele comunismului si ale fascismului. Dusmanii nostri incearca acum sa inoculeze din nou marxismul in Romania sub forma unui virus memetic, conceptia abominabila numita democratie anti-liberala (iliberala).

La 100 de ani de la infaptuirea Marii Uniri a Romaniei intr-un stat modern, independent si unitar, Poporul Roman se afla in fata unei amenintari clare si iminente la adresa existentei sale nu doar ca democratie ci ca stat unitar. Un regim malefic dominat de rea credinta si incompetenta a pus mina pe Stat cu ajutorul dusmanilor tarii si ameninta, ca in scurt timp, sa distruga democratia liberala din Romania si sa ne scoata din familia de natiuni europene din care facem parte. Democratia oamenilor liberi insa nu este o pomana data noua de nomenclatura comunista ci este o forma de guvernare cistigata in Romania in urma Revolutiei Anticomuniste din 1989, in care am platit un pret mare in vieti omenesti pentru libertatea de care ne bucuram azi.

Romania Mare a fost recunoscuta politic si inclusa pe harta lumii in 1918, dar ea s-a nascut ca saminta, ca o idee capabila sa germineze si sa creasca, in mintea unui grup de patrioti vizionari. Numim aceste seminte „idei memetice” pentru ca odata sadite in mintea omului se comporta asemenea unei seminte biologice. Orice saminata creste simultan in 2 directii, una spre trecut pentru a forma o radacina in istoria persoanei sau comunitatii, cealalata spre viitor pentru a forma un trunchi capabil sa asigure viata, directia si prosperitatea personala sau sociala.

Daca in 1918 Romania era un arborele semet si roditor, in 2018 Romania e doar un pom uscat si neputincios in fata parazitilor care il secatuiesc de vlaga. In consecinta romanii sint oameni fara radacini care isi cauta un viitor incercind sa se altoiasca pe tunchiul altor natiuni cu care adesea nu sint compatibili. Astazi, societatea romana este sterila si incapabila sa mai genereze idei care sa devina idealuri nationale. Romania e macinata de o boala care se agraveaza pe zi ce trece, o boala pe care multimea adunata in suferinta pe strazile oraselor o numeste „ciuma rosie”. Ciuma rosie este o forma contagioasa de cancer social care se alimenteaza cu reaua credinta a celor mai josnici dintre noi si se raspindeste prin miciuna, impostura si furt. Ciuma rosie a marxismului corupe si dizolva toate legaturile care ne-au adus impreuna ca popor. Romanii sint prea preocupati sa supravietuiasca zilei de azi ca sa se mai ingrijoreze de ziua de miine sau sa cinsteasca ziua de ieri.

Cind progresul natural si normal al unui popor este amenintat de uneltirile unei stapiniri de rea credinta e necesar ca poporul sa isi afirme cu nestramutata hotarire statutul egal si liber la care sint indreptatiti de Legile Naturii si Dumnezeu.

A trecut mai bine de un an de cind ne opunem celor care tirasc Romania spre iadul totalitar. Cei care s-au instalat prin minciuna si rea credinta la cirma guvernului nu sint preocupati decit de subordonarea intregii puterii din stat unui grup restrins de oameni certati cu legea, cu adevarul, cu competenta si cu buna credinta. E ceasul al doisprezecelea, e vremea pentru o noua Mare Desteptare Nationala, e vremea sa decidem soarta Romaniei pentru urmatorea suta de ani.

Pentru ca Romania sa aibe viitor e nevoie sa sadim o noua saminta in mintea romanilor, o viziune care sa ne reconcilieze si sa ne refaca radacinile istorice si in acelasi timp sa ne redea speranta si determinarea de a construi un viitor impreuna, ca natiune de care sa fim mindri ca apartinem. Acesti germeni memetici sint realizarea faptului ca statul este proprietatea omului si nu omul proprietatea statului, realizarea faptului ca sintem liberi sa ne hotarim destinul prin consens democratic si nu prin abuz de putere. Acesta este punctul zero, punctul in care ne aflam si punctul din care pornim sa ne constuim o alta soarta, acum ori niciodata.

1.2 De ce sintem aici?


In medicina, pentru a aplica un tratament adecvat este mai intii necesar sa stabilim un bun diagnostic. Daca Romania este grav bolnava astazi e inutil sa aplicam tratamente care fac mai mult rau decit bine si este necesar sa facem ca prim pas ceea ce in medicina se numeste anamneza, sau istoricul bolii in contextul vietii pacientului.

Romania este o tara relativ tinara, anul acesta sarbatorim 100 de ani de la nastere, lucru care face retrospectiva istorica mai usoara. Vedem astfel ca in perioada de framintari revolutionare din Europa anului 1848 se planteaza semintele viitoarei natiuni. Aceste seminte sint idei memetice (genetice) care patrund in mintea romanilor si germineaza. Ca orice saminta aceste idei fac mai intii radacini care ne ajuta sa descoperim in trecut adevarul nostru comun, numitorul nostru comun de limba, credinta si morala. In paralel aceste seminte produc idei care se inalta spre viitor si se coaguleaza intr-un proiect de tara: un singur neam, un singur popor, un singur destin. In final visele majoritatii romanilor se impletesc prin Marea Unire intr-un singur trunchi, intr-o tara capabila sa ne protejeze si sa ne permita implinirea ca oameni liberi. Se naste astfel la 1918 Romania Mare, o monarhie constitutionala bazata pe morala crestina si pe principiile democratiei umanismului crestin-liberal. Succesul acestui proiect este fulminant. In scurt timp Romania, libera si suverana, devine un „tigru” European si nivelul de bunastare al romanilor creste cu repeziciune. Chiar si familiile mai putin inastrite isi permit sa isi trimita copiii la studii in marile capitale ale lumii, mintile romanesti pleaca sa se formeze afara si se grabesc sa se intorca in tara pentru a se implini ca oameni de arta, stiinta sau afaceri. Daca debutul natiunii noastre este asa de frumos de ce prezentul este asa de urit? De ce prosperul arbore care era natiunea Romana acum 100 de ani a devenit acest pom uscat din ziua de azi?

Anamneza Romaniei identifica cu usurinta sursa bolii nu in perioada anilor ’90, cum pare la prima vedere, ci in perioada anilor ’40. Boala grava si cronica de care sufera azi Romania, debuteaza in 1946 odata cu instalarea guvernului comunist de care trupele rusesti care ocupau la acea vreme Romania. Asadar boala de care sufera Romania nu a aparut in Romania si nu e nici rezultatul contaminarii memetice (ideologice) ca in alte state, ci a fost inoculata deliberat de rusi. Aliatii nostri rusi ne-au infectat cu cinism si cruzime cu „ciuma rosie” de care sufereau si ei. Procesul de metastazare a comunismului in Romania s-a facut in urma unui lung si dureros proces de inginerie sociala prin care a fost exterminata intreaga elita politica si intelectuala a Romaniei. Motivul acestei puternice rezistente la boala este ca Romania, ca democratie crestina si liberala, era in 1946 imuna la comunism. Un episod istoric ilustreaza magnitudinea ostilitatii fata de comunism a Romaniei. Romnia in 1919 invadeaza si ocupa pentru un an o alta tara tinara, Ungaria, pentru a steriliza focarul de comunism introdus de bolsevicii rusi imediat dupa cistigarea independentei de poporul maghiar. Spre deosebire de Rusia, armata romana se retrage din Ungaria lasand in urma o guvernare sanatoasa si recunoscatoare Romaniei.

Prin urmare ca ca sa gasim sursa acestei epidemii, pacientul zero, e nevoie sa facem si anamneza marelui bolnav care este Rusia. Descoperim ca ciuma rosie nu este originara din Rusia ci a fost adusa din Germania de Lenin, un agent al Germaniei in timpul Primului Razboi Mondial. Continuind investigatia in Germania vom afla intr-un final ca pacientul zero este Karl Marx, un obscur filozof german. Karl Marx este sursa unei ideologii extremiste pe care acum o numim marxism, un virus memetic mutant si cancerigen care poate contamina cu usurinta orice forma de socialism. Socialismul la rindul sau este o pseudo-religie aparuta dupa Revolutia Franceza de la 1789, care promoveaza ideea virala a umanismului ateu ca alternativa la umanismul crestin pe care francezii il denuta odata cu religia si biserica crestina. Revolutia Franceza este puternic influentata de Revolutia Americana si Declaratia de Independenta de la 1776.

Vedem asadar ca in 1848, anul in care romanii sadeau semintele Romaniei Mari pe baze democratice crestin liberale, Marx sadea in Europa un virus memetic bazat pe idei anti-democratice (preluarea puterii prin forta), anti-crestine (distrugerea bisericii, a familiei si a moralei crestine) si anti-liberale (dictatura proletara).

Aceasta anamneza identifica astfel marxismul ca bola primara a Romaniei, Marx ca pacient zero si Rusia ca vector al bolii. Tot in urma acestei anamneze este o certitudine ca Romania ca tara independenta avea un sistem imunitar social prea puternic ca sa fie contaminata de virusul marxist care a produs moartea a peste 100 de milioane de oameni. Inseamna ca putem spera ca proporul roman poate sa se vindece de aceasta boala cu un tratament adecvat si sprijin din partea prietenilor nostri occidentali.

1.3 Ce vrem (unde vrem sa ajungem)?

Stim unde sintem, stim de ce sintem aici si mai stim ca aici nu este locul in care visau inaintasii nostri sa ajungem acum 100 de ani. Urmeaza sa adresam cea mai importanta intrebare, „ce vrem?” sau „unde vrem sa ajungem?”. E si cea mai periculoasa intrebare, pentru ca avem un trecut impreuna, ne aflam in prezent impreuna insa, asa cum am vazut dupa 1989, daca nu visam la un viitor impreuna si peste 30, 50 sau 100 de ani vom fi in acelasi loc sau mai rau. Daca avem impresia ca batem pasul pe loc de 1 an ne inselam, sintem aproape paralizati de 70 de ani, de cind cancerul marxist a fost introdus in corpul memetic al natiunii noastre de catre rusi. In 1989 am reusit sa extirpam partial comunismul din Romania, insa nu am reusim sa iesim din acest loc care ne face extrem de vulnerabili la recidiva spre care incearca sa ne impinga tot rusii, tot cu ajutorul tradatorilor locali la fel ca in 1946. Motivul pentru care nu ne-am ridicat este simplu, nu am plantat nimic care sa asigure unitatea si nici sinergia nationala in toti acesti ani. In schimb ne-am multumit sa ne vedem de destinele nostre individuale sperind ca cineva „sarac si cinstit” ne va purta de grija. Acum il contestam in strada pe cei alesi prin indiferenta noastra fata de vot, iar rezultatul dupa 30 de ani de renuntare la responsabilitatile sociale, este ca sintem o natiune fara trunchi, o iedera care nu reuseste sa se ridice de la pamint.

Stim insa ca nu am fost mereu asa, stim ca radacinile noastre sunt inca sanatoase. Asadar ce vrem sa facem este:
1. sa gasim si sa aplicam un tratament pentru poporul roman
2. sa plantam o noua saminta memetica, un ideal care sa uneasca visele romanilor pentru urmatoarele decenii intr-un nou proiect de tara, o tara in care sa fim mindri ca traim si in care romanii sa doreasca sa se intoarca din pribegie.

Pentru a gasi un tratament va trebui sa ne intoarcem la pacientul zero si sa analizam virusul marxist pentru a vedea care sint componentele sale memetice. Aceasta analiza este extrem de importanta deoarece abordarea noastra este incrementalista. Vrem sa ne indreptam pas cu pas pe o noua cale si nu sa producem rupturi intr-un pacient extrem de slabit. Tratamentul va trebui sa includa o cale de a neutraliza virusul in prima instanta pentru ca o extractie brusca ar putea distruge organismul pe care incercam sa il salvam.

In paralel vom defini un nou proiect de guvernare care credem ca va fi o solutie nu doar pentru Romania dar pentru intreaga familie de state europene din care facem parte si nu numai. Numim acesta conceptie „sinergism” si in baza sa ne propunem sa construim  o miscare sinergista care sa produca o guvernare sinergica si in cele din urma o Romanie sinergica si, de ce nu, o Europa si o Planeta Sinergica. Nu stiu ce impresie iti vor face aceste idei, un lucru insa este sigur, nu in fiecare zi te invita cineva sa participi la un proiect de dimensiuni planetare.

Sinergism inseamna ca impreuna, actionind in acelasi sens, devenim mai mult si putem face mai mult decit simpla suma a contributiilor individuale. Definim o „societate sinergica” ca societatea in care individul nu doar ca nu isi pierde individualitatea ca in socialism, dar se poate implini mai repede si mai usor decit in liberalism datorita sinergiei sociale. Sustinem ca socialistii si libertarienii au dreptate si gresesc simultan si ca cea mai buna cale este cea care combina avantajele ambelor sisteme de guvernare. Abordarea sinergismul presupune identificarea intereselor comune si construirea unui sistem social in jurul lor asigurind simultan conditiile necesare de afirmare a intereselor individuale. In cadrul unei societati sinergice individul poate realiza mai mult decit ar putea realiza actionind singur ca in capitalism iar Statul va avea mai mult de cistigat decit ar putea cistiga daca si-ar subordona individul ca in socialism. Un sistem de guvernare sinergica presupune:

1. Buna credinta – obtinuta prin adevar si transparenta, egalitate in fata obligatiilor sociale si echitate in benficiile sociale
2. Competenta – obtinuta prin implinire personala si realizarea potentialului individual

Daca socialismul se bazeaza pe egalitarism si capitalismul pe individualism, sinergismul se bazeaza pe consens avand la baza dragostea fata de om si dragostea fata de adevar. Acestea, cind actioneaza in sinergie, sint forte capabile sa aduca voluntar oamenii impreuna, sa le permita sa formeze comunitati libere puternice si beneficii individuale mult superioare fata de un sistem bazat pe constringere

Odata plantata corect pe un teren fertil, aceasta saminta ar trebui sa evolueze simultan in mintea omului in doua directii. Initial va face radacini spre trecut. Va trebui sa ajutam oamenii sa se conecteze cu terenul sanatos din trecutul nostru. E important sa ne asumam ceea ce sintem cu bune si rele. Toate marile natiuni, chiar si Germania sau Japonia, si-au asumat trecutul si s-au reconciliat cu greselile din trecutul lor. Natiunile care sint in continuare in deriva cum sint Rusia si tarile din Est, inclusiv Romania, refuza sa isi asume responsabilitatea. Din fericire pentru noi pacatele nostre nationale sint mai mici decit ale multor tari pe care le invidiem. Asadar sa fim mindri de trecutul nostru si sa stim de ce, dar in acelasi timp sa ne asumam si responsabilitatea pentru ca ne aflam aici la 30 de ani de la eliberarea noastra din lanturile tiraniei care a avut loc in 1989. Radacinile din trecut ne vor ajuta sa alimentam cu incredere visele noastre din viitor. E important sa ajutam omul sa descopere ca am mai avut un proiect de tara, din care a rasarit un arbore national care a dat roada bogata si pe care nu noi l-am retezat si infectat cu cancerul marxist. Cu imaginea victoriei din trecut in fata, omului cu care stam de vorba ii va fi mai usor sa creada ca putem sa o mai facem odata, ca Romania poate deveni iarasi o tara prospera si respectata in intreaga lume. Pe masura ce radacinile se formeaza, saminta va incepe sa germineze o tulpina spre lumina sperantei intr-un viitor mai bun. Pentru asta va trebui sa aratam celor care ne urmeaza si visele noastre, roadele pe care speram sa le obtinem din truda zilei de azi, idealul unei tari in care Statul este in slujba omului.

Obtinem astfel o sinergie nu doar in prezent dar si intre trecut si viitor care poate motiva omul sa actioneze acum, cit inca ne mai putem decide singuri soarta. Este credinta noastra ca un asemenea ideal poate molipsi si restul Europei protejandu-ne identitatea si libertatea.

Octavian Jurma
Timisoara, 16 Februarie 2018
(republicata 08 iulie 2018)

2 Comentarii

  • Publicat 11 Decembrie 2018

    Nicolae Vast

    sa fim mindriii suna si mai bine…

    • Publicat 30 Ianuarie 2019

      Octavian Jurma

      Multumim pentru corectie. Daca mai descoperiti si alte erori va rog sa le semnalati.

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.