Sinergismul defineste simplu si clar democratia ca fiind o forma de guvernare a oamenilor liberi in spatiul definit de buna credinta si competenta.

Ascensiunea miscarilor extremiste, anti-liberale, atat la stanga cat si la dreapta, in lume in general si din Romania in particular, impinge alegerile in spatiul de rea credinta si expune o vulnerabilitate majora a democratiilor contemporane produsa in principal de generalizarea statului-social. Statul-social este o structura similara statului-biserica in care o parte din populatie este tinuta in captivitate politica prin intermediul ajutoarelor sociale si angajarii in slujbe inutile la stat.

Acumularea de electorat captiv, de oameni care nu voteaza liber, functioneaza ca balast electoral care face ca echilibrul social sa devieze spre stanga sau spre dreapta datorita a ceea ce numim „deriva populista”. Aceasta pendulare se accentueaza pe masura ce partidele si liderii de partid abandoneaza povara adevarului in public si electoratul captiv creste numeric. Odata ce electoratul captiv depaseste 50% din populatia cu drept de vot are loc o basculare completa a sistemului in zona de rea credinta anti-liberala (iliberala) in care votul oamenilor liberi devine inutil pentru ca este in general divizat ideologic si nu poate compensa votul in bloc al electoratului captiv.

Astazi Romania se afla foarte aproape de acest punct de rasturnare („tipping point”) ireversibil, si deja se scufunda sistematic in zona de rea credinta sub povara electoratului captiv de fiecare data cand participarea la alegeri scade sub 45%.

Urmeaza o analiza relativ tehnica dar necesara pentru cei care doresc sa inteleaga si sa verifice justificarea constituirii corpului national al formatorilor de opinie.

Pe baza acestor estimari am construit in cadrul grupului #ResetRomania un model predictiv al rezultatelor in alegeri plecand la ipoteza „electoratului captiv” care este estimat la aproximativ 3.5 milioane de votanti. Acest model ne permite sa calculam, cu o precizie remarcabil de apropiata de cea a sondajelor de opinie, rezultatele la alegeri ale unei ipotetice „coalitii de rea credinta” PSD-ALDE-etc care isi impart voturile captive si o mica parte din electoratul liber. Inseamna ca PSD (ca reprezentant generic al coalitiei de rea credinta) contoleaza acum aproape 25% din electoratul Romaniei iar restul de 75% reprezinta opozitia potentiala. Rezultatele la ultimele alegeri sugereaza insa ca doar un sfert din aceasta opozitie potentiala participa la alegeri in mod normal ceea ce inseamna ca aproape 60% din electoratul total din Romania este pasiv. Acest lucru permite PSD castige sistematic alegerile cu ajutorul votului a mai putin de 25% din populatie.

Tot cu ajutorul acestui model putem identifica foarte generic inca trei categorii de votanti: intransigenti, indiferenti si inerti, in interiorul electoratul pasiv care devin categorii importante in strategia Miscarii Sinergiste de mobilizare la vot.

Astfel dintr-un total real de aproximativ 15.5 milioane de alegatori putem identifica tot cu aproximatie urmatoarele tipuri de electorat

ELECTORAT ACTIV TOTAL. 6.5 milioane alegatori din care:

1. Electoratul activ captiv: 3.5 milioane de alegatori. Ies la vot cand li spune si voteaza cu cine li se spune de catre cei care le controleaza subzistenta prin intermediul venitului conditionat politic de la Stat. Aici nu intra doar asistatii sociali ci si o mare parte din bugetari.

2. Electoratul activ liber: 3 milioane de alegatori. Ies la vot si voteaza dupa cum le dicteaza constiinta dar in general sunt mai degraba votanti anti-coruptie decat pro-opozitie

ELECTORAT PASIV TOTAL. 9 milioane alegatori din care:

3. Electorat intransigent. 3 milioane de alegatori. Ies la vot doar daca stiu de ce si pentru cine voteaza. Sunt oameni carora nu le place sa ia decizii fara se se informeze si nu au timp sa se informeze despre politica deci deleaga raspunderea votului altora pe care ii considera mai competenti [dar care in realitate nu exista]. Alegatorii intransigenti sunt usor de descurajat sa voteze la alegerile locale si parlamentare cu ajutorul confuziei create de propaganda PSD, dar voteaza in general la alegerile prezidentiale unde candidatii sunt usor de identificat si expunerea suficienta pentru a le permite sa isi formeze o opinie proprie. Acest electorat reprezinta in general clasa de mijloc liberala care finanteaza 80% din intreaga economie dar e o categorie cronic neglijata de toate partidele parlamentare din Romania pentru ca „oricum nu voteaza” si „sunt greu de multumit” sau „prea mofturosi”.

4. Electorat indiferent. 2 milioane de alegatori. Nu ii intereseaza alegerile dintr-o varietate de motive. Sunt cei care se mandresc cu „fac ceva pe el de vot”. Ies la vot doar daca sunt extrem de motivati fie de candidati (in general negativ) fie de prieteni sau familie. Se vad in general statistic in turul II al alegerilor prezidentiale daca campania devine intens emotionala si simt ca de votu lor atarna soarta tarii.

5. Electorat inert. 4 milioane de alegatori. Nu vor sa voteze sau nu pot sa voteze. Din aceasta categorie face parte in general diaspora, cei foarte batrani sau foarte tineri.

Aceasta impartire rudimentara pe criterii statistice si vag sociologice e un pas necesar spre a identifica tinta oricarei campanii de marketing politic si mai ales pentru a formula o campanie de educatie constitutionala in cadrul obiectivului B de sinergie a pacii.

Pe noi insa ne intereseaza distributia profilul electoratului in contextul sinergiei razboiului. Pentru atingerea obiectivului A (castigarea alegerilor) doar un singur aspect al acestei analize e relevant: ce tip de mesaj poate scoate fiecare categorie la vot.

De ce? Pentru ca aceasta analiza demonstreaza ca PSD-ALDE este un colos cu picioare de lut. Punctul de vulnerabilitate maxima a coalitiei de rea credinta condusa de Dragnea-Tariceanu este expus chiar de alegeri. Asa cum se vede si din simularea „rezultat alegeri” la o prezenta totala la vot de 55% PSD-ALDE pierde categoric alegerile.

Putem acum sa urmam sfatul lui Socrate „sa intelegi o problema e jumatate din raspuns” sau Charles Kettering „o problema bine formulata e pe jumatate rezolvata” si sa reformulam intrebarea „cum castigam alegerile?” pornind de la raspunsul tehnic pe care il cunoastem deja:

Cum castigam alegerile?
Pentru a castiga alegerile opozitia trebuie sa mobilizeze 1 milion de votanti din cadrul electoratului pasiv.

Intrebarea devine atunci:
„Cum mobilizam 1 milion de oameni la vot?”

iar Corpul National al Formatorilor de Opinie (CONFORM) este raspunsul la aceasta intrebare de care ne vom ocupa intr-un material care urmeaza.

Octavian Jurma
Timisoara, 4 mai 2018