În momentul în care am inițiat Mișcarea Sinergistă, ideile de bază au fost votul și buna credință, valori care ne-au ghidat spre crearea rețelei CONFORM (Corpul Național al Formatorilor de Opinie). Această rețea reprezintă un grup divers de persoane ce își propun să demonstreze importanța votului de bună credință și să promoveze programul „+1”, încurajând fiecare votant să aducă la vot încă o persoană, indiferent cu cine votează.
Consens național pentru Educație
Din 2018 până în prezent, am adăugat o nouă valoare votului de bună credință – aceea a consensului național privind educația. Conform unui sondaj Eurobarometru, peste 11% dintre români sunt preocupați de educație, un procent peste media europeană de 9%, și 22% consideră că educația are un impact semnificativ asupra vieții (sursă). În plus, un sondaj Mediafax-ZF-Aleph News realizat la începutul anului 2024 arată că 80% dintre cei 10.000 de respondenți susțin alocarea a 10% din PIB pentru educație (sursă).
Într-un alt sondaj realizat de CURS cu puțin timp în urmă și publicat de Aktual24.ro, 89% dintre români afirmă că educația candidatului electoral contează „foarte mult” și „mult” – un semnal clar că majoritatea românilor își doresc un lider educat (sursă). Cum procentul celor care sprijină creșterea finanțării educației la 10% din PIB și își doresc un lider educat depășește pragul de 50%+1, indică fără nicio îndoială că avem un consens național pentru educație.
Consensul național ignorat de consensul clasei politice
Legea Educației nr. 1/2011 stipulează la art. 8 că „pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv.” Totuși, din 2011 până în prezent, acest procent nu a depășit niciodată 3%, România fiind pe penultimul loc în UE în privința finanțării educației raportate la PIB.
Avem așadar un consens național clar, care subliniază importanța alocării unui procent de 10% din PIB pentru educație, dar și o discrepanță evidentă între ceea ce își dorește populația și modul în care este administrată și finanțată educația de către clasa politică aflată la guvernare. Această decuplare a administrației centrale de populație arată o guvernare contrară interesului național, iar votul pentru educație devine, în acest context, un vot util.
Votul de bună credință pentru Educație
În urma acestor informații și statistici, Asociația Mișcarea Sinergistă a transformat votul de bună credință în „votul de bună credință pentru educație”. Apoi am analizat oferta electorală și am identificat partide care pun educația pe primul loc. Am identificat câteva, iar unul dintre acestea, a făcut un pas mai mult, deschizând listele de candidați pentru societatea civilă. Astfel că trei dintre membrii fondatori ai AMS sunt acum candidați în Timiș pentru Senat și Camera Deputaților pe listele REPER și și-au asumat ca obiectiv promovarea acestui mesaj de consens național: educația ca prioritate, cu o finanțare de minimum 10% din PIB înscrisă în Constituție.
Știm că nu este suficient să avem doar trei parlamentari care susțin acest deziderat. De aceea, vom continua să căutăm forțele care se pot alinia acestui obiectiv național și să transmitem importanța acestuia mesaj în spațiul public, implicând România într-o acțiune comună, atât civică, cât și politică.
Un vot util este doar un vot pentru Educație
Mesajul nostru, de aici de la Timișoara, este clar: dacă politicienii și televiziunile plătite de aceștia și de către partide promovează un „vot util” pentru persoane, bazat pe sondaje îndoielnice, noi vă îndemnăm să considerați util doar votul pentru o idee de consens național. Iar primul astfel de concept și cel mai important este educația, votul util devenind logic și natural, prin această perspectivă de consens, votul pentru educație. Pentru candidații care promovează educația și care sunt, la rândul lor, persoane educate.